Din mila

Si tu candva ai fost asa...ai fost amarat tare , abia iti permiteai delicateturile vremii , dar iata cum dintr o data ai aijuns mare boier , un boier respectat de ceilalti boieri iara argatii iti pupa si picioarele atunci cand le dai ceva in plus fata de ceea ce oricum au din plin.

Umbland in fracul tau pe strada si acea palarie cambrata intr o parte saluti ceilalti boieri , te inclini in fata doamnelor ce inrosesc instantaneu , iar pietarii iti ofera cu drag si voie buna tot ce au mai de pret , mai frumos , mai de calitate.Asa iti petreci zilele acum , trezindu te de la 12 in sus ( cateodata cand ai avut o dama buna chiar si la 2 ) mergand agale pe strada la plimbare ..

Azi urmeaza a te intalni cu amicii tai la Capsa spre a discuta de unele , de altele .....Mergand incet si cu pas sigur spre renumitul restaurant intalnesti un drum un om stand pur si simplu pe jos ,ce fumeaza dintr o pipa saracacioasa , murdarita ,,,Vazandu l te opresti dar doar pentru a trece strada caci pute ingrozitor aceasta fiinta ....

Si deodata auzi:

-Mi e mila de tine!

Te uiti in toate partile dar pur si simplu nu stii de unde ai auzit acea voce sparta , ragusita .Mai auzi odata:-Mi e mila de tine...

Da , gata ai reperat de unde vine acest sunet , de la imputitu' asta de jos.....I te adresezi calm:

_Si ma rog pentru ce sa ti fie mila de mine imputit jegos ce esti?

-Asa...zise cel de jos .....

Tu enervat la culme dai sa pleci dar auzi iar:

-Mi e mila de pentru ca esti gol.

Dupa o sfortare indelungata i te adresezi:

_Nu sunt gol , forma inepta de viata , sunt foarte bine imbracat si n plus miros a trandafiri , spre deosebire de tine ...Hai ia 10 lei,du te si spala te si lasa ma in pace !

-Ba esti foarte gol , domnul meu ..zise cel de jos .....

Tu , iti arunci atunci palaria pe jos si dai sa l lovesti spre a te lasa n pace de tot! Dar cel de jos se ridica iti arunca pipa si ti opreste pumnul cu o forta iesita din comun ; atunci pe loc, te uiti in sfarsit la el si, desi are fata arsa de soare si murdarita vezi niste ochi albastri ...frumosi....atat de frumosi...

Uitandu te mult simti cum totul in jurul tau dipare si ramai numai tu cu el ...

-Nu ti aduci aminte?Stateam aici, pe piatra asta amandoi si cerseam si fumam din pipa asta ..Iar tu spuneai ca de ai avea toata averea lumii ai incerca schimbi insusi lumea...Tu uitandu te mai bine iti aduci aminte cu greu, dar iti aduci aminte si incet te asezi pe piatra cu palaria n maini:

-Atunci , pe vremea aceia eram cei mai buni prieteni ne imparteaseam orice , iar acum , acum ma faci jegos imputit....Spune mi , cine este cel demn de mila ?

Tu, taci dar iti capul in maini ...palaria a luat o vantul....In fata ti se deruleaza intreaga viata: cum erai copil sarac si i ajutai pe toti , cum l ai intalnit pe omul acesta si asa cum spune el , a ti devenit prieteni de nedespartit, asa ca fratii...Si altele ti se deruleaza in fata ochilor dar pur si simplu ti se incetoseaza ....

Intr un final , abatut, raspunzi :
-Eu sunt cel demn de mila , si cu lacrimi in ochi mai spui:

-Iertare fratele me drag....

Dupa toate acestea cei doi s au ridicat si au pornit agale mai fericiti ca oricand....